De ce ne temem de hipertensiune?

La început hipertensiunea poate apărea sub forma unor dureri de cap – ori ca durere estompată, ori ca durere pulsatilă în regiunea temporală –, dar poate fi remarcată și sub forma pierderii capacității de contcentrare sau a unor amețeli. Toate acestea pot fi semnele hipertensiunii, dar poate nu par să fie probleme atât de grave, încât să ne adresăm unui medic. Din acest motiv, în mod caracteristic, nu ne preocupă, alinăm simptomele neplăcute cu analgezice, și mergem la medic doar atunci, când problema este deja mai gravă (pentru mai multe informații clic aici!). Prevenția este imporantă, și e bine de știut, că tensiunea poate fi reglată și pe cale naturală.

Cercetătorii coreeni la sfârșitul anilor 90 au studiat efectul ginsengului asupra tesiunii arteriale și vaselor sanguine. Pentru început au monitorizat tensiunea sistolică și pulsul animalelor de laborator. Cercetările au dovedit, că saponinele din ginsengul coreean au redus tensiunea sistolică (100 mg/kg). Acest proces are loc deoarece ginsengul facilitează producerea monoxidului de azot, care are efect vasodilatator.

***TENSIUNEA ARTERIALĂ: Aorta și ramificațiile directe ale acesteia sunt arterii de tip elastic. La contractarea inimii, acestea se dilată, și acumulează energia provenită din contractarea inimii: funcție vas de amortizare. Când inima se relaxează, tensiunea arterială este menținută datorită elasticității acestor vase. Așa se compun cele două valori ale tensiunii arteriale: cea sistolică și cea diastolică. (Se notează: sistolică/diastolică, iar unitatea de măsură utilizată: de ex. 120/80 mmHg.) Creșterea valorii diastolice este mai mult caracteristic bolii hipertensive, iar creșterea diferenței dintre valoarea sistolică și cea diastolică – în lipsa altor cauze (ca de ex. insuficiență valvulară) – indică reducerea elasticității vaselor (ateroscleroză la vârstnici).*** Sursă: Wikipedia

Într-un experiment științific efectuat în 2016 în Coreea de Sud s-a studiat efectul unuia dintre substanțele active ale ginsengului: ginsenozidul Rg3. Rezultatele arată, că ginsengul coreean are un efect benefic asupra ajustării tensiunii arteriale, astfel poate facilita în mod natural reglarea acesteia.

Cu ocazia unei alte cercetări coreene din 2016, au făcut un studiu dublu orb, placebo-controlat (un experiment, în cursul căruia nici bolnavii, nici medicii nu știu, dacă persoana care participă în studiu a primit produs cu conținut de substanță activă, sau doar placebo fără substanță activă). Participanții au consumat 10 capsule pe zi, care conținea 5 g de ginseng roșu sau placebo. După 12 săptămâni, la participanții, care consumau ginseng roșu s-a observat scăderea tensiunii (tensiunea sistolică și diastolică a scăzut cu 6,5, respectiv 5,0 mmHg în medie). Este foarte important de menționat faptul, că la fiecare dintre cercetări s-a utilizat plantă ginseng de 6 ani cu conținut ridicat de substanță activă, cultivat în Coreea! De ce este important acest fapt, poate fi citit aici. Clic!

Cu ocazia unui alt studiu clinic s-a pus sub observație efectul consumului de 8 săptămâni (4,5 g/zi) de ginseng, prin monitorizarea tensiunii arteriale în mod ambulant, timp de 24 de ore. Valoarea medie pe 24 de ore a tensiunii sistolice a celor 26 de participanți hipertensivi a scăzut în mod semnificativ (p = 0,03), de asemenea a scăzut și cea diastolică (p = 0,17). Scăderea tensiunii s-a observat în timpul zilei (între orele 8:00 și 18:00) și în zori de zi (între orele 5:00-7:00 dimineața).

 

 

 

 

În concluzie

S-a arătat faptul, că ginsengul roșu coreean (Panax ginseng) favorizează elasticitatea vaselor sanguine, și astfel are un efect de reglare a tensiunii arteriale. Ginsengul negru poate fi și mai eficient în reglarea tensiunii, deoarece conține de 3 ori mai mult substanță activă Rg3, decât ginsengul roșu.

Ginseng coreean, cel mai bun prieten al tensiunii arteriale, clic aici!

Surse:
- Department of Physiology, College of Medicine, Chungnam National University, 6 Munhwa-dong, Tung-gu, Taejon 301-131, Korea.
- Tae Woong Cha, Minjoo Kim, Minkyung Kim, Jey Sook Chae & Jong Ho Lee, Hypertension Research (2016) doi:10.1038/hr.2016.7
- Am J Chin Med. 1998;26(2):199-209., Department of Internal Medicine, Seoul National University College of Medicine, Korea